MindBodySoul

pe blog

  • Am scris aceste versuri inspirate de bunătatea, calmul, răbdarea și iubirea necondiționată a surorii mele.

    „Îngerul meu”

    Ai fost mereu ca un răsărit,
    Blândă, caldă, de suflet dorit.
    Cu vocea ta ștergeai furtuni,
    Adăposteai inimi nebune și buni.

    Ai știut să ierți fără cuvinte,
    Să dai iubire fără limite,
    Să fii lumină în întuneric,
    Să vindeci rănile din suflet stingheric.

    Te simt în vânt, te simt în ploaie,
    În diminețile fără culoare,
    În razele ce mângâie blând,
    În șoapta nopții pe pământ.

    Ai fost un dar, ai fost acasă,
    O inimă ce nu obosea niciodată.
    Și chiar de-ai plecat, ești lângă mine,
    Un înger blând ce mă ține de mână,
    În fiecare zi, în fiecare clipă,
    În amintirea ce nu dispare niciodată.

    Te iubesre, sora ta!

  • Esti parte din mine, dincolo de timp

    În inima mea vei rămâne mereu
    În gânduri, în vise, în sufletul meu.
    Ești raza ce-alină al nopții tumult,
    Și steaua ce arde pe cerul tăcut.

    Te caut în vânt, în șoapta ușoară,
    În frunza ce cade, în zori de primăvară.
    Și știu că ești aici, chiar de nu te văd,
    În fiecare clipă, în fiecare gând.

    Nu timpul, nici lumea nu pot să îmi ia
    Iubirea, surioară, ce-o port pentru ea.
    Ești parte din mine, mereu vei rămâne,
    O flacără blândă, în inima-mi plină.

  • Multumesc!

    Îți mulțumesc că ai împărtășit acest moment cu mine. Îți onorez durerea, iubirea și puterea de a merge înainte, chiar și atunci când totul pare copleșitor.

    Ești văzut(ă), auzit(ă) și nu ești singur(ă). Durerea pe care o porți este dovada iubirii profunde, iar acea iubire nu se pierde niciodată.

    Fiecare lacrimă, fiecare amintire, fiecare cuvânt nerostit sunt părți dintr-o legătură care continuă, dincolo de timp și spațiu.

    Îți ofer toată compasiunea mea și te încurajez să-ți permiți să trăiești fiecare emoție, fără vinovăție. Nu există un mod „corect” de a simți sau de a merge mai departe—este ritmul tău, calea ta.

    Îți doresc momente de liniște, în care să simți căldura amintirilor frumoase. Și îți reamintesc că, pas cu pas, vei găsi puterea de a continua, fără să uiți, fără să pierzi dragostea, ci învățând să o porți într-un mod care să-ți aducă alinare.

    Te iubeste, sora ta!

  • ACCEPTĂ CALEA CELUILALT.

    A sosit momentul să-i lăsăm pe ceilalți, prieteni, soție, copii, să înainteze în ritmul lor, fără să se simtă vinovați că nu-i pot trezi, că nu-i face să vadă că există un alt mod de a trăi și de a gândi.

    Nu știi alegerea sufletului celuilalt, care este diferit de al tău.
    Nu există nicio obligație să încerci să salvezi pe altul, chiar dacă știi că sufletul lui este frumos.
    Permite-i sa fie orice alege el.

    Dorind să salvezi sufletul altuia, intri în triunghiul infernal, ești din nou victima răspunderii pe care singur ți-ai impus-o.
    Lasă controlul asupra sufletelor altora, fie că este vorba de copiii tăi sau de cei din jurul tău.

    Fiecare suflet are un proces de parcurs, o cale aleasă de evoluție, iar dacă nu se potrivește cu dorințele tale, lasă-i să trăiască ceea ce este necesar pentru sufletul său.
    Lasă controlul.

    Dorind să-l conduci pe celălalt să ia calea luminii, care ți se pare bună, nu accepți alegerea sufletului său, nu-l lași să-și trăiască experiența.
    Eliberează-te, acum, de toate obligațiile de sacrificiu, de supunere, față de ceilalți, mergând înainte singur dacă este necesar, acceptând mai mult unicitatea ta.

    Este timpul să purifici obligațiile pe care părinții tăi, societatea și tu însuți și le-au pus în aplicare și care fac parte din viața ta.
    Nu trebuie să trăiești și să fii în preajma unor oameni care sunt toxici pentru tine.

    Nu există nicio obligație de a rămâne în sacrificiul vieții tale pentru a-i salva pe alții.
    Nu este responsabilitatea ta.

    Nu te mai simți obligat să fii confortabil tot timpul, să spui da la orice, să accepti să nu-ți mai iei timp pentru tine.
    Tu ai creat această situație, realizezi că și dacă prezența ta nu este prețuită, lasă-i să profite de absența ta.

    Este timpul să te înțărci de dependența de obligații, să eliberezi toate contractele, toate promisiunile pe care le-ai făcut din obligație inconștientă.
    Lasă sufletul tău și al celorlalți să trăiască ceea ce este de trăit pentru fiecare.

    Cu iubire și lumină……
    Vasile Cotlet

    Text preluat, extrem de frumos

  • Te iubeste, sora ta! #missusomuch

    O soră este mai mult decât o rudă – este o parte din sufletul meu, o oglindă a copilăriei și un sprijin tăcut în momentele grele. Chiar și atunci când distanța ne desparte, legătura dintre noi rămâne neclintită, ca o lumină caldă care nu se stinge niciodată. Dorul pe care îl simt acum este dovada iubirii noastre profunde, iar fiecare amintire cu ea este un colț de cer în inima mea. Indiferent unde se află, o parte din ea va fi mereu alături de mine.

    O soră nu este doar sânge din același sânge, ci și ecoul inimii mele, glasul nevăzut care imi șoptește chiar și în tăcere că nu sunt singura. Este amintirea unui râs împărtășit, a unui secret păstrat, a unei mâini întinse când toți ceilalți au plecat.

    Dorul pe care îl simt acum nu este gol, ci plin – plin de momente trăite împreună, de priviri care au spus mai mult decât cuvintele, de iubirea care nu cere prezență fizică pentru a exista. Ea nu este departe, pentru că oamenii pe care îi iubim cu adevărat nu ne părăsesc niciodată – rămân în fiecare gând, în fiecare vis, în fiecare bătaie a inimii noastre.

    24.09.2023

  • Te iubeste, sora ta!

    In amintirea surorii mele, Florina Catalina, fiica, sora, sotie si mama. Femeia care mi-a dat obiectiv in viata asta. Sa traiesc cum stiu mai bine, mai frumos si sa iau totul asa cum vine. Sa fiu curioasa, sa pun intrebari, sa inteleg si sa accept ca nu stiu nimic. Am venit in acesta lume, pe aceasta planeta sa experimentam cat mai mult posibil.
    Acesta carte este in amintirea ei, despre ea, cu ea si cu invataminte pentru noi cei „vii”.
    Te iubeste, sora ta!
    Ce faci, unde esti? mi e dor de tine rau, cum de s-a intamplat asta? tu ai stiut, ai simtit? pare ireal, imposibil de acceptat, de gestionat, de digerat, cum i-o spune nu stiu. Nu stiu nimic, am lasat sa se intample asta. Noi care vorbeam despre altii care mor cu zile si uite ce am facut. Doamne! Universule sau ce esti acolo, ce se intampla acolo de simtim asta aici? Nu pot sa o numesc durere, e altceva, durerea trece, am avut durere fizica la pat cu mana si picior rupt, cap spart, bazin fisurat, operatie cu hemoragie interna, hemoblobina 2 si durere sufleteasca deceptii in dragoste, decesul unui unchi si bunicul din partea tatalui. Ce simt si traiesc acum nu se poate scrie si descrie. Totusi am sa incerc sa leg cateva cuvinte.
    Atunci cand imi vine sa plang ar fii trebuit, in baza experientei anterioare, sa ma ajute, sa ma intareasca aceasta descarcare, cum o numeam in trecut: „Plangi, ca sa te descarci!”
    Uite, acum nu se intampla asta. Cu fiecare lacrima ce iese din mine, ma risipesc, ma dispersez in mii de
    bucati, apoi ma opresc. Aceasta oprire este doar o pauza, adica totul se intampla incet, ma rupe in bucati in slow-motion. Am citit ca are nevoie creierul de 6 luni sa accepte si 7 ani sa treaca de la eveniment ca sa se impace cu ideea ca nu mai e in lumea fizica. In timp ce scriu realizez ca eu nu am nici o luna de zile de la eveniment. Ce sa zic? Tot intainte, cu tupeu! (cum ar fii zis sora mea) 05:05 Te iubeste sora ta!

    24.09.2023

  • Nimic nu este întâmplător!

    Nimic nu este intamplator, totul se intampla cu un motiv. Am auzit de multe ori acesta fraza, dar de cate ori ne-am gandit cu adevarat la ea? Traim in fiecare zi asteptand ziua de vineri, concediul, sa vina vara, sa ne vedem prietenii etc. Ce am facut AZI pentru mine? Pentru mintea, corpul si sufletul meu? Acestea sunt intrebarile care te fac sclavul sistemului si al propriului creier:
    1. dormi suficient?
    2. ce mananci?
    3. ce si cat citesti?
    4. meditezi?
    5. razi in fiecare zi?
    6. esti fericit?
    7. ce ai invatat azi?
    In functie de ele mintea si corpul tau functioneaza la un nivel de vibratie scazuta sau inalta.
    Ne ocupam in fiecare zi de lucruri pe care a doua zi le reluam, fara sa ne aduca satisfactie sau in timp sa ne dezvolte MSC( mintea~sufletul~corpul)
    Nimic nu se rezolva sau se dezvolta peste zi, in timp reusim sa invatam, dar doar prin repetitie. Ganditi-va! Cum am ajuns in rutina de zi cu zi? sa ne trezim dimineata, sa ne spalam pe dinti, sa mancam sau nu, sa mergem la job, drumul inapoi catre casa, iar mancam( te miri ce? ) poate ne vedem cu un prieten sau stam de vorba cu partenera/ ul, netflix, tv, facebook, tiktok, apoi somn ca s-a facut 23.00 sau chiar 24.00.Apoi de dimineata cine se trezeste la 7:00 cazurile bune si 5:30 sau 6:00 ceilalti?
    Apoi ne intrebam, cum am ajuns aici? cine e de vina? sistemul, mama cu tata ca n-au avut bani, ca m-au tinut in facultate sau nu? , bunicii care m-au crescut, strada/orasul in care am crescut,  in fine, altcineva decat noi.NOI si doar NOI suntem responsabili pentru tot ce avem si ce nu avem.Nu ne place sa gandim pentru noi si nu degeaba am scris sistemul primul pentru ca din pacate el este in spatele deciziilor noastre, in spatele liberului arbitru. Ei ne spun ce sa mancam, cat sa mancam, unde muncim, la ce suntem buni sau nu, la cat ne trezim, ce culori ne plac si cam tot ce tine de viata noastra de zi cu zi, tv-ul si retelele de socializare sunt CUŞCA nostra, de acolo stim cum e lumea, ce se intampla , cat de fericiti si bolnavi sunt oamenii si tot de acolo comunicam cu ceilalti din custile lor.
    Cu toate acestea noi CREDEM in Ei in loc sa CREDEM IN NOI si doar in noi, nimeni pe lumea asta nu o sa stie vreodata ce este mai bine pentru tine decat TU, nimeni altcineva, niciodata.
    TU simti in pielea ta , TU le tragi, TU cazi, TU te ridici. #lovuall

  • Miss you, lov u #mysis

    Cand totul pare pierdut si fara viata, ma gandesc la tine si parca te aud cum imi spui: „Traieste clipa, s-ar putea sa fie ultima! ” Te iubesc! #missusomuch

  • Mesaj de la sora mea, Catalina

    Îți lipsesc, dar trăiește…

    Plângi! Plângi cu toată puterea pe care ți-o permite sufletul tău rănit. Strigă-mi numele dacă e nevoie, lasă golul să treacă prin tine, lasă durerea să ardă și să-ți consume fiecare colț al pieptului. Dar apoi, ascultă bine: nu rămâne acolo. Nu folosi absența mea ca o scuză pentru a te opri.

    Crezi că am intrat în viața ta pentru ca în ziua plecării mele să te lași să mori odată cu mine? Nu! Să nu îndrăznești să-ți stingi lumina pentru umbra mea. Eu nu sunt sfârșitul poveștii tale. Sunt un capitol, da, unul important, unul care te-a marcat și va fi mereu acolo, dar viața ta nu se oprește pentru că a mea s-a oprit.

    Durerea este un maestru plin de cruzime, știu. Te face bucăți, te lasă gol în fața fragilității tale. Dar te învață, de asemenea, dacă o lași, că ești încă în picioare. Pentru că ești aici, respirând, luptând, simțind. Și cât timp ești încă aici, ai o datorie: să trăiești. Nu pentru mine, nu pentru alții. Pentru tine. Pentru ceea ce ești.

    Nu folosi amintirea mea ca pe o ancoră. Folosește-o ca pe un far, ca pe un ghid care să-ți lumineze drumul când totul pare pierdut. Amintește-ți de râsetele noastre, de îmbrățișările noastre, dar nu te lăsa prins în ele. Nu vreau să fii un muzeu al amintirilor, vreau să fii un râu care curge, care merge înainte, care transformă tot ceea ce atinge.

    Deci, da, îți este dor de mine. Permite-ți acest doliu, pentru că dragostea este cea care te rănește. Dar după fiecare lacrimă, după fiecare noapte întunecată, alege să trăiești. Alege să râzi, să iubești, să cazi și să te ridici din nou. Alege să mergi mai departe, pentru că asta aș face eu dacă aș fi în locul tău.

    Viața este o respirație, un moment. Nu o irosi pe a ta ancorată în absența mea. Pentru că, chiar dacă nu mai sunt așa cum ți-ai dori tu să fiu, sunt încă cu tine. Sunt în fiecare pas pe care îl faci, în fiecare zâmbet pe care reușești să îl salvezi. Sunt aici, spunându-ți cu toată puterea pe care dragostea mi-o permite: TRĂIEȘTE!

  • Nimic nu este intamplator, ai vazut acest blog pentru ca trebuia sa il vezi, tu l-ai chemat in viata ta , schimbarea e in tine, nu mai astepta de la atii, nu mai da vina pe altii pentru ce ti se intampla, alegerea iti apartine, alege sanatateaMCS.