Am scris aceste versuri pentru a încerca să surprind povestea ei, iubirea pe care a dăruit-o și durerea lăsată în urmă.
„Povestea unui înger”
A fost cândva un suflet blând,
Cu ochi ca cerul, calzi și mari,
Un înger ce-a pășit pe pământ
Să împrăștie lumină în zori și-n seri târzii.
Mi-a fost soră, mi-a fost stea,
Un umăr blând, un loc de stat,
O voce lină ce mă chema
Când sufletul mi-era plecat.
Dar viața, crudă și grăbită,
A pus pe umeri grea povară,
Și-n trupul firav, o rană-adâncă
A stins încet o inimă rară.
Mamă de îngeri, doi copii,
Ce-i cresc acum doar din povești,
Dar glasul tău în amintiri
Îi mângâie când vor să crești.
Și chiar de-ai plecat la ceruri sus,
Nu e sfârșit, e doar un drum,
Că-n vânt, în ploaie, în apus,
Te simt aproape, te aud.
Tu n-ai murit, ești lângă mine,
În orice zâmbet, orice gând,
În dorul ce nu are margini,
În sufletul meu, veșnic plângând.
Te iubeste, sora ta!♥️
MindBodySoul 